people always leave.

"I'm sorry.I didn't know that love has an expire date."


Cum poţi să uiţi deodată pe cineva pe care se presupune că îl iubeşti sau că măcar l-ai iubit într-un moment al vieţii tale?Să uiţi total de existenţa sa,de parcă nu ar fi însemnat nimic,nici măcar un procent din nimicul acela, pentru tine.Nu înţeleg cum poţi pune STOP sentimentelor,dorului,pentru că eu,sincer,nu pot.Şi probabil,mă amăgesc că îmi este bine,că te-am uitat şi că am trecut peste asta..dar în anumite momente ma întorc şi privesc din nou înapoi.Ştiu că îmi fac rău singură,însă e aşa o stare care apare singură în suflet, sau poate eu o chem neştiind cum să trăiesc ţinând-o la distanţă. 


Însă,după un timp,nu am mai simţit lucrurile astea.Am construit în mintea mea o căbănuţă părăsită şi te-am închis acolo,singur şi uitat de lume,iar cheia am aruncat-o,aşa cum ai făcut şi tu cu amintirea mea.Dar,bineînţeles,că această amăgire  a mea a fost doar trecătoare,pentru că ai evadat de acolo şi din nou mi te-ai imprimat în creier.Nu la fel de mult ca la început,dar părticele din tine tot există..din păcate.
Deci,vezi tu...chiar dacă am crezut în tine şi am avut încredere,m-ai rănit şi am trecut peste.Dar ţie..ţi-am oferit ce aveam mai de preţ,dar nu ai ştiut să păstrezi nimic din acest lucru...şi totuşi m-ai uitat.
Sau poate,vrei să îmi sădeşti în suflet acest sentiment de abandon din partea ta.Pentru un minut..mi-aş dori să fiu în mintea ta,să ştiu ce gândeşti.Nu ştiu dacă ar fi mai bine,dar ar fi singurul mod prin care aş afla ce s-a întâmplat cu noi.


Vreau să cred că am însemnat ceva pentru tine...că măcar o dată ţi-a fost dor de mine,aşa cum îmi spuneai.Că te-ai gândit la mine..că poate,printr-un noroc chior,chiar m-ai iubit.
Dacă nu,pot să îţi zic că ai fost un actor minunat şi ţi-ai făcut rolul foarte bine,însă acum cortina a căzut,aşa ca pot pune sfârşit acestei piese de teatru.


Însă,undeva într-un colţ din mintea mea,uitat şi prăfuit,voi păstra mereu rădăcini din fiinţa ta.Eşti atât de departe afară,însă atât de apropiat în suflet încât mi-e frică că iar mă voi lupta cu amintirea ta,şi voi pierde în faţa ei.